leaota,

  • Creasta Leaotei

    Loc de pornire: Manastirea Adorimirea Maicii Domnului, Runcu

    Capat: DN 73, in marginea comunei Fundata

    Durata: 9-11 ore (2-2.5 ore pana sub Romanescu, 4- 5 ore pana in varf, 7-8 ore pana in Curmatura Fiarelor)

    Dificultate: traseul nu prezintă dificultăţi deosebite, afară de cele legate de distanţă şi diferenţele de nivel

    Diferenta pozitiva: 1867m

    Diferenta negativa: 1676 m

    Marcaje: banda albastra până în Curmătura Fiarelor, bandă roşie până la Fundata

    30.3 km, n/a

    Descriere:

    Traseul urmăreşte culmea principală a masivului, pe direcţia sud-nord. În condiţii meteo bune nu pune probleme deosebite de orientare, lucru dificil, însă, dacă acestea se schimbă. Marcajul este ca şi inexistent, cele câteva semne bandă albastră, fiind prezente în partea sudică. Totuşi, în situaţii problemă, există numeroase posibilităţi de retragere, datorită drumurilor pastorale ce se desprind pe muchiile laterale. Prezenţa stânelor, unele foarte aproape de culme, constituie un alt factor de siguranţă, putând fi folosite pentru refugiu din calea elementelor.

    Am ales ca loc de pornire al acestui traseu Manastirea Adormirea Maicii Domnului, situata la 9 km de centrul Comunei Runcu, unde se poate ajunge din Fieni, pe DJ 712A, cu maşina personală sau cu una din cursele regulate ce pleacă de la Fieni, din apropierea gării. Eventual, se poate negocia cu taximetriştii din localitate, care, contra cost, vă vor duce până la mănăstire. Este de preferat aceasta varianta, pentru a nu avea grija masinii, având în vedere că traseul se termină în DN 73, în comuna Fundata.

    În fata mănăstirii se găsesc o troită nouă, cu acoperis si, ceva mai sus, o cruce de piatră veche. Trecem pe lângă ele pe drumul forestier care se bifurcă puţin mai sus. Alegem varianta din dreapta, care urcă. Drumul descrie în prima parte o serie de serpentine destul de largi printr-o padure înaltă de fag. De-a lungul traseului, pana la Cabana Leaota, depăşim mai multe bifurcaţii, având grijă să rămânem pe drumul cel mai bine conturat. Marcajul, prezent foarte rar, pe copaci, ne confirma alegerea corecta. Dupa circa o oră de la pornire ajungem în faţa Cabanei Leaota (1 370 m ). Momentan aceasta poate fi folosita ca refugiu turistic, aflandu-se in parasire.

    Mai departe, continuam pe drumul ce urca din partea nordica a cabanei prin padure si, în 15 minute, ajungem lângă stâna de sub Vf. Românescu. Poteca urcă în margine a pădurii, trece peste o curmătură si iese pe fata estică a muntelui Românescu dupa 1.5 - 2 ore de la plecare. Din acest punct, către sud-vest se poate ajunge prin Muchia Marginea Domnească în Valea Dâmbovitei, la Cetăteni (vezi traseul xxx). Spre vârful Leaota, urmăm către nord linia crestei pe drumul forestier ce ne însoteste până în Curmătura Tâncavei. Pentru parcurgearea pe timp de iarnă este mai prudent să urmărim direct linia crestei. Un plus de atentie este necesar si în conditii de orientare nefavorabile, pentru că drumul forestier are mai multe bifurcatii. Alegerea drumului de car în locul potecii, care merge de-a dreptul pe culme, oferă mai multe avantaje, chiar dacă, astfel, ocolim vârfurile din culmea sudică.

    După aproximativ o oră de la iesirea în creastă, trecând pe lângă vârfurile Frumuselul si Vaca, ajungem în Curmătura Tâncavei, loc în care, pentru a urca pe vârf vom părăsi drumul, alegând urcusul direct. Din acest punct, către vest, există o bifurcatie a drumului ce coboară în Valea Bădeni. Etapa următoare este cea mai dificilă din traseu, necesitând, timp de o oră, un efort asiduu pe o pantă accentuată. Satisfactia este, însă, pe măsură, pentru că, la capătul urucsului, ne vom afla în punctul cel mai înalt pe o distantă de zeci de kilometri. Privirea răzbate nestăvilită departe peste Subcarpati, spre sud. Spre vest si nord vest se asterne culoarul Rucăr-Bran, dincolo de care se înaltă masivii Iezer-Păpu?a ?i Piatra Craiului. Spre răsărit, Bucegii î?i urcă cetatea de piatră spre înalt. În cazul în care, din varii motive ne dorim retragerea din creastă, există două posibilităţi. Spre est, urmând culmea Răteiului, marcată cu cruce roşie putem coborî în Valea Brătei. Vezi traseul nr. xxx. Spre vest, pe muchia Vâja(prima ce se desprinde din creastă, la circa 2-300 m de vârf) se poate coborî în Valea Bădeni, urmărind traseul xxx, marcat cu punct albastru. Pentru parcurgerea culmii principale, continuăm spre nord, luând ca reper Curmătura Fiarelor.

    Sectorul următor are o orientare nord-estică, urmărind panta, destul de înclinată, a Muntelui Mitarca. Odată coborâţi în şa, intrăm în sectorul cel mai dificil din punct de vedere al orientării pe vreme nefavorabilă. Pentru a evita neplăcerile, vom încerca să urmăm cât mai aproape linia culmii. Trecând de Mitarca, peste mai multe şei aflate la marginea pădurii,lăsăm pe stânga Culmea Cumpărata Crucii, prin care se poate ajunge, urmărind traseul xxx în Valea Caselor şi, apoi, în Dragoslavele. Privind înapoi, spre vârf, observăm urmele glaciaţiunii pe faţa nordică a sa - singurul circ glaciar din Munţii Leaota. Urmând muchia, trecem pe Muntele Secările, urcând vârful sudic. Coborâm într-o şa împădurită şi, cu grijă să nu rătăcim către dreapta, spre Piatra Albă, urcăm către Secărea Mare. Mai nou, în zonă a fost deschis un drum ce urmăreşte traseul nostru o bună bucată.

    Ajunşi în Curmătura Fiarelor, dupa 2-2.5 ore de pe Vf. Leaota, avem posibilitatea de a parcurge către est Culmea Nordică a Leaotei, pe traseul xxx, spre Vama Strunga din Bucegi, marcat cu bandă roşie. Noi vom coti spre stânga, către nord-vest, pe Şleaul Mândrului. După 15 minute, intrăm în pădure, lasând pe stânga drumul pomenit anterior. Poteca, bine conturată şi marcată bine, pe copaci, coboară continuu, astfel că dupa 1.5-2 ore ajungem în marginea satului Fundăţica. De aici până la Fundata ajungem în circa o jumătate de oră.

     

     

  • Despre

    leaota

    Munţii Leaota posedă un potenţial natural excepţional, oferind turiștilor posibilitatea practicării unor sporturi sau activități specifice ca drumeție, mountain bike, schi de tură, escaladă, canyoning, speologie, fapt datorat culmilor sale domoale, străbătute de numeroase drumuri pastorale, respectiv sectoarelor de chei de pe cursurile râurilor Dâmbovița, Ghimbav, Urdărița, Rudărița, Orăția.

    Totodată, comunităţile situate la poalele sale sunt păstrătoare ale unor vechi obiceiuri şi tradiţii populare: “nedeia”, "masura laptelui", "însemnarea vacilor”, "ravasitul oilor", Focul lui Sumedru, Brezaia etc.

    Istoria locului este legată de întemerierea primului stat centralizat din Țara Românească și de existența celui mai important drum comercial dintre aceasta si Ardeal. În zonă există numeroase vestigii istorice cvasinecunoscute, care pot constitui puncte de atracție pentru turiști: Cetatea Orăției, crucile vechi cu inscripții slavonești de pe Drumul Voievozilor, Drumul Roman, Cetatea "Negru Vodă", schitul rupestru de la Cetăţeni, Manastirea Negru Voda din Campulung-Muscel, Castrul Roman Jidava etc

    Proiectul “Ecoturism în Leaota” vizează atragerea turiştilor în zona Munţilor Leaota, prin facilitarea accesului la informatiile necesare vizitării acestora. În urma elaborării ghidului şi a hărţii, prestatorii de servicii din zonă îşi vor putea îmbunătăţi oferta turistică, punând la dispoziţia turiştilor interesați informaţii actualizate şi consistente despre obiectivele turistice, precum şi despre modalităţile cele mai potrivite vizitării acestora, din perspectiva turismului durabil. Pe de altă parte, turiştii aflaţi în căutarea naturii vor avea un reper serios pentru a întreprinde o călătorie în zona sălbatică şi plină de mister a Munţilor Leaota.

  • Dragoslavele - Șaua Prislop - Muntele Albescu - Culmea Leaotei

    Loc de pornire: Comuna Dragoslavele

    Capat: Varful Leaota,  2133 m

    Durata: 5-7 ore ( 2 ore până în  Saua Prislop, 3.5  ore până la stâna de pe Muntele Albescu, 5 ore până pe Vârful Leaota)

    Dificultate: traseul nu prezintă dificultăţi deosebite, afară de cele legate de diferenţele de nivel

    Diferenta pozitiva: 

    Marcaje: bandă galbenă

    10 km, n/a

    Acest traseu, nou apărut pe harta munților Leaota, oferă acces către zona înaltă a masivului dinspre Dragoslavele, comună mare și cunoscută pentru felurite merite. La Dragoslavele s-au purtat în timpul primul război lupte aprige între armata română ?i armata germană, a căror imensă miză a fost retragerea armatelor române din zona Banatului și evitarea încercuirii acestora. Dar nu doar lucruri sumbre se știu despre Dragoslavele. Datorită lucrării monografice a preotului Răuțescu, reușim să aruncăm o privire adâncă în istoria plină de legende a acestui colț de țară, rămas, chiar și astăzi, un muzeu etnografic în aer liber. 

    Din centru satului Dragoslavele, urmăm, spre răsărit, Valea Caselor, de-a lungul căreia se află cele două vetre ale satului. Drumul se îngustează pe măsură ce capătă altitudine și părăsește satul, urcând pe coasta sudică a Muntelui Vîrtoapele (Piatra Dragoslavelor). Trecem prin “livezi” - termenul local pentru fânețe și ușurel ajungem în marea Poiană Prislop. Locul este o mare întretăiere de drumuri și poteci. 

    De aici putem urca lesne pe Piatra Dragoslavelor sau putem coborî spre Cheile Ghimbavului, ori putem ține drumul forestier și ajunge sus în Andolia, la Cabana dintre Ape. Pentru itinerarul nostru, însă, vom urma către est drumul forestier însoțit alocuri de marcajul bandă galbenă. Trebuie spus că până în Prislop putem ajunge destul de lejer cu autoturismul, scurtând astfel considerabil durata traseului. Drumul nostru ne poartă pe sub muchie, depășind pe deasupra o stână. Curând își schimbă direcția și aspectul, descriind o serie de curbe strânse printr-o pădure bătrână și înaltă. După circa o jumătate socotit din Şaua Prislop, ne înscriem pe curbă de nivel. Spre vest zărim acum Muntele Iuda, pe care urcă o potecă ce ajunge, de asemenea, în culmea pe care o întrezărim spre sud. Curând drumul încalecă peste culme, trecând într-un larg ocol prin nord, pe lângă vârf. Ajungem după o altă jumătate de oră într-o poiană, lângă Lacul Verde, în care drumul nostru face o bifurcaţie. O alegem pe cea de pe mâna dreaptă, care urcă spre stânele din Albescu. 

    Din dreptul stânei vechi putem să ne abatem, urcând puţin, pentru a vedea Lacul Domniţei, în care, spun legendele, a fost ascuns clopotul bisericii din Dragoslavele, în vechime. Din acest punct putem vedea toată culmea. Până sus mai avem doar o azvârlitură de băţ. Curând ieşim din pădure şi urcăm accentuat, urmând ca în circa o jumătate de oră să ajungem în masiva culme ce porneşte de sub Vârful Leaota şi coboară până în Valea Dâmboviţei. În acest punct ajunge şi poteca de la Muntele Iuda, marcată cu cruce roşie, ce poate fi folosită pentru varianta de întoarcere. De aici, direcţie de mers se schimbă iar, către est, luând ca reper vârful Leaota. O altă jumătate de oră continuăm pe muchie, printr-o pădure rară de molid, după care ieşim în golul alpin. Trecem pe lângă două stâne lăsate în părăsire, dar care mai pot fi folosite ca refugiu. Mai departe nu există, în condiţii normale, posibilitate de confuzie a potecii. Un plus de atenţie trebuie de aici iarna, când există risc de avalanşă. Cu toată înclinarea accentuată a segmentului rămas, în maxim o oră de la ieşirea din pădure ajungem pe vârful Leaota.  

    Continuarea drumeţiei se poate face fie alegând dintre celelalte trei trasee ce ajung aici: spre est, către Valea Brătei, spre vest, către Muchia Vâja şi Valea Bădeni, respectiv spre sud, către Românescu, fie revenind pe acelaşi drum, către Dragoslavele.

  • Harta muntilor Leaota

    Prezenta harta a fost realizata in cadrul proiectului Ecoturism in Leaota, initiat de Asociatia de Ecoturism Azimut. Drepturile apartin Map Expert, partenerul asociatiei pentru realizarea hartii. 

    Incarcam...

  • Muchia Bratei - Varful Leaota

    6 km, 02:47:11

 

 

siglaAzimut

 

oferteturism.ro